În încercarea de a face tot ce se poate pentru sănătatea noastră, apelăm adesea la tot felul de combinații de capsule și vitamine. Deși intenția este bună, organismul nostru nu funcționează ca un recipient în care poți turna orice, oricând. Multe vitamine utilizează aceleași căi de absorbție, se leagă de aceiași receptori sau modifică direct metabolismul celorlalte.
O combinație aleasă în mod necorespunzător poate anula complet efectul suplimentelor și, în cel mai rău caz, poate provoca probleme sau suprasolicitarea organismului.
Lupta pentru asimilare
Mineralele se numără printre cei mai frecvenți factori responsabili de inhibarea reciprocă. Motivul îl constituie inhibiția competitivă, deoarece organismul are o capacitate limitată de absorbție a anumitor substanțe în peretele intestinal.
Calciul și fierul: Una dintre cele mai cunoscute și mai frecvente greșeli. Calciul blochează direct transportorul DMT1, prin intermediul căruia se absoarbe fierul nehemic. Dacă luați un comprimat de fier și îl beți cu lapte sau îl combinați cu calciu, absorbția fierului poate scădea cu până la 50–60 %.
Zincul și cuprul: Dozele mari de zinc stimulează producția de metalotioneină în intestin. Aceasta leagă mineralele, având o afinitate mai mare pentru cupru decât pentru zinc. Paradoxal, consumul pe termen lung de zinc în sine, fără supraveghere medicală, duce adesea la un deficit grav de cupru, care se manifestă prin anemie și tulburări neurologice.
Calciu și magneziu (în doze mari): Deși sunt adesea comercializate împreună în farmacii, la concentrații mari (peste 250 mg) acestea își concurează reciproc în ceea ce privește absorbția. La doze obișnuite provenite dintr-o alimentație variată, organismul nu întâmpină probleme, însă este mai bine să se separe dozele mari administrate sporadic sub formă de suplimente.
Blocanți chimici și solvenți necorespunzători
Anumite substanțe se inactivează reciproc prin reacții chimice sau necesită un mediu complet diferit pentru ca organismul să le poată procesa.
Vitamina C și vitamina B12: Dozele mari de acid ascorbic (vitamina C) administrate concomitent cu vitamina B12 pot determina degradarea acesteia din urmă în tractul digestiv, transformând-o în forme inactive. Dacă aveți nevoie să le luați pe amândouă, respectați un interval de cel puțin 2 ore între ele.
Solubile în grăsimi (A, D, E, K) pe stomacul gol sau în apă: Vitaminele A, D, E și K au nevoie de grăsimi din alimentație pentru a fi absorbite. Consumul doar cu apă dimineața, pe stomacul gol, înseamnă că cea mai mare parte a substanței active va trece prin organism fără a fi valorificată. În plus, dozele excesive de vitamina E pot afecta negativ coagularea sângelui, care depinde de vitamina K.
În timp ce vitaminele solubile în apă (complexul B, C) sunt, de obicei, eliminate prin urină atunci când organismul are un exces, vitaminele solubile în grăsimi și mineralele se depun în țesuturi.
Combinarea multivitaminelor cu suplimentele cu un singur ingredient: O situație obișnuită este aceea în care luăm un complex multivitaminic pentru întărirea imunității, la care adăugăm separat zinc, vitamina D și „ceva pentru articulații”. Astfel, limitele zilnice de siguranță pot fi depășite foarte repede, ceea ce suprasolicită ficatul și rinichii.
Tendința spre sângerare și fluidizarea sângelui: Dozele mari de vitamina E, în combinație cu ginkgo biloba, acizi grași omega-3 sau extracte de usturoi, pot reduce coagulabilitatea sângelui, ceea ce poate reprezenta un risc în cazul accidentelor și al intervențiilor chirurgicale programate.
Regula de bază pentru o suplimentare sigură este simplă. Este suficient să împărțiți mai multe substanțe specifice în două sau trei doze zilnice (dimineața, după-amiaza, seara), în funcție de solubilitatea lor și de interacțiunile dintre ele.
